Piața românească de factoring a ajuns la 5,08 miliarde de euro în primul semestru din 2026, în creștere cu 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, într-un context economic marcat de scăderea PIB-ului, a consumului și a producției industriale.
Datele Asociației Române de Factoring (ARF), rezultate dintr-un studiu realizat de Ipsos România pe baza raportărilor a 13 instituții financiare bancare și nebancare, arată că volumul pieței a crescut de la 4,89 miliarde de euro în primul semestru din 2025 la 5,08 miliarde de euro în primele șase luni ale acestui an.
După ajustarea efectului deprecierii leului față de euro, creșterea este de aproximativ 6,6%. În termeni reali, însă, ținând cont de o inflație anuală de aproximativ 10% în primul semestru, volumele au înregistrat o ușoară scădere.
Mai multe companii folosesc factoringul
Evoluția pieței este cu atât mai relevantă cu cât economia românească a traversat un prim semestru dificil.
Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, PIB-ul a scăzut cu 0,7% în primele șase luni din 2026, în timp ce consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%.
În primele șapte luni, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar volumul comerțului cu amănuntul cu 5,7%. În același timp, numărul insolvențelor a crescut cu 12,4%, până la 3.855 de firme și PFA.
În acest context, piața factoringului și-a menținut nivelul, iar baza de utilizatori s-a extins.
Numărul companiilor care utilizează factoringul a crescut cu 19,2%, în timp ce numărul relațiilor dintre aderent și debitor a avansat cu 45,6%.
Numărul mediu de debitori pe aderent a urcat de la 2,45 la 2,99, în timp ce volumul mediu aferent unei relații aderent-debitor a scăzut cu 28,5%.
Potrivit ARF, evoluția indică o utilizare mai extinsă a factoringului asupra portofoliilor de creanțe, nu doar pentru relații comerciale punctuale.
Exporturile au susținut puternic piața
Cea mai importantă creștere din structura pieței a fost înregistrată de factoringul de export.
Acesta a ajuns la 625,5 milioane de euro în primul semestru, în creștere cu 35,2% față de cele 462,7 milioane de euro din perioada similară a anului trecut.
În aceeași perioadă, exporturile de bunuri ale României au crescut cu 3%.
Cele mai mari volume de factoring de export au fost înregistrate în domeniile metale, chimicale, apă și reciclare – 343,2 milioane de euro, reprezentând 55% din total –, urmate de autovehicule, utilaje și echipamente, cu 93,5 milioane de euro, și transport și depozitare, cu 62,8 milioane de euro.
În schimb, factoringul de import a scăzut cu 14,4%, până la 61,7 milioane de euro.
București-Ilfov pierde din pondere
Piața se extinde și din punct de vedere geografic.
București-Ilfov rămâne principalul centru al factoringului intern, însă ponderea regiunii în volumul total a scăzut de la 54,6% în primul semestru din 2025 la 51,5% în primul semestru din 2026.
Și în ceea ce privește numărul de aderenți, ponderea Capitalei s-a redus, de la 31,3% la 29,9%.
Toate cele opt regiuni de dezvoltare au înregistrat creșteri ale numărului de aderenți, cele mai importante fiind raportate în Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Vest.
Întârzierile la plată se reduc în medie, dar cresc în cazurile extreme
Întârzierea medie la plată a debitorilor a fost de 6,9 zile în primul semestru din 2026, față de 8 zile în aceeași perioadă din 2025.
Comparativ cu media întregului an 2025, de 6,4 zile, situația s-a însă deteriorat ușor.
Mai importantă este evoluția întârzierii maxime raportate. Aceasta a crescut de la 15 zile în primul semestru din 2025 la 30 de zile la sfârșitul anului trecut și la 35 de zile în primul semestru din 2026.
Evoluția vine în contextul creșterii insolvențelor. Cele 3.855 de proceduri deschise în primul semestru reprezintă, potrivit analizei Coface pe baza datelor ONRC, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani.
Factoringul intern rămâne aproape de nivelul din 2025
Factoringul intern a ajuns la 4,39 miliarde de euro în primul semestru, față de 4,36 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de 0,8%.
Cele mai mari volume au fost generate de sectorul FMCG, cu 748,2 milioane de euro, urmat de autovehicule și echipamente, cu 559,8 milioane de euro, silvicultură, prelucrare lemn și construcții, cu 503,9 milioane de euro, și metale și chimicale, cu 502,7 milioane de euro.
Față de primul semestru din 2025, au crescut volumele din FMCG, construcții, metale, transport și agricultură. În schimb, energia, produsele farmaceutice, electronicele/IT&C și industria auto au înregistrat scăderi.
ARF estimează o piață de 10,6 miliarde de euro pentru întregul an
Pentru 2026, Asociația Română de Factoring estimează un volum total de aproximativ 10,6 miliarde de euro, cu circa 1% peste nivelul de 10,5 miliarde de euro înregistrat în 2025.
Estimarea este considerată una de stagnare și este pusă în contextul perspectivelor economice pentru România.
„În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,7%, consumul gospodăriilor cu 2,5%, producția industrială cu 3,7%, iar comerțul cu amănuntul cu 5,7%. Motorul principal a fost investiția, susținută de fondurile europene. În acest context, o piață de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanță, ci o reziliență”, a declarat Bogdan Roșu, președintele Asociației Române de Factoring.
Potrivit acestuia, extinderea numărului de relații dintre companii și debitori reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale evoluției pieței.
„Cifra care contează nu este volumul, ci numărul relațiilor aderent–debitor: plus 46%, față de plus 19% clienți noi”, a precizat Bogdan Roșu.
Pentru perioada următoare, ARF indică patru factori principali care vor influența piața: evoluția inflației și a politicii monetare, fondurile europene și PNRR, claritatea politică și fiscală, precum și riscul de credit comercial.
Asociația estimează că extinderea bazei de clienți va continua să depășească dinamica volumelor.
