Festivalul Cinemascop se deschide cu o poveste de Nobel

Ediţia a 8-a a Festivalului Cinemascop debutează, la Eforie Sud, cu o bijuterie cinematografică – un film polonez fermecător, care vorbeşte despre natura umană, despre mândrie, invidie sau tradiţie, dar, mai ales, despre „insuportabila condiţie a femeii”, o fiinţă căreia soarta însăşi, de-a lungul istoriei, pare să-i fi rezervat un rol secund. „În numele pământului” (r. Hugh Welchman, Dorota Kobiela, 2023, 1h54’, AP12), film propus la Premiile Oscar în 2024, este o producţie a echipei care a semnat faimosul „Loving Vincent”, fantezia ca un vis, care a sedus lumea cu o reverenţă sensibilă adusă lui Vincent Van Gogh. Regizorii, DK Welchman şi Hugh Welchman, folosesc aceeaşi tehnică impresionantă, pentru a aduce pe marele ecran, ca pe o simeză, o colecţie de tablouri excepţionale, o frescă sensibilă a vieţii rurale poloneze.

„În numele pământului”, un film oferit de Institutul Polonez, este realizat din aproximativ 40.000 de cadre pictate integral în ulei, o colaborare cu peste 100 de artişti vizuali. Povestea este, la rândul ei, o capodoperă. Filmul este o ecranizare a romanului „Ţăranii” (Chłopi), scris de Władysław Reymont, o lucrare care a fost recompensată, în 1924, cu Premiul Nobel, pentru puterea ei epică. Istoria împleteşte tradiţiile poloneze, obiceiurile pământului, detalii care reflectă, fin, identitatea naţională, într-un scenariu comparabil cu iconicul „Dogville”, al lui Lars von Trier. Cel puţin prin modul sumbru şi necruţător în care abordează violenţa sexuală. „este un film tulburător de frumos despre urâţenia firii umane”, scrie critica internaţională.

Zece zile de poveste la Cinemascop

După 14 ani de uitare, grădina de vară din Eforie Sud s-a reactivat, în vara anului 2018, la iniţiativa Centrului Ceh din Bucureşti. Ca în fiecare an, porţile se deschid în perioada 1-10 august pentru Festivalul Cinemascop, un eveniment care s-a impus, ediţie de ediţie, ca un reper al iubitorilor de film la mijlocul verii. Şapte institute culturale vă invită la cea de-a 8-a ediţie Cinemascop: zece zile dedicate culturii europene, cu filme premiate în competiţii prestigioase, ateliere de creaţie şi reciclare, mese comunitare inspirate din tradiţiile ţărilor partenere, dimineţi cu sport pe plajă şi seri cu muzică şi dans. Intrarea este liberă la toate activităţile.

Prima zi de festival, vineri, 1 august | Ora 9-11, ne vedem pe plajă, pentru a cunoaşte sporturi poloneze | Ora 20.00, la Cinemascop: cină comunitară, eveniment organizat de Institutul Polonez | La ora 21.00, va fi prezentat filmul „În numele pământului”, în regia Dorotei Kobiela Welchman şi Hugh Welchman | Intrarea liberă

Festivalul Cinemascop aduce şi cadouri şi surprize, cum ar fi berea Azuga, popcornul şi chipsurile Chio, care le sunt oferite gratuit vizitatorilor. Desigur, berea este rezervată celor majori, şi doar în intervalul 20:00-21:00. Snack-urile le sunt oferite tuturor, la orice oră. Toate în limita stocului disponibil din fiecare zi.

Opt bijuterii cinematografice la Cinemascop

02.08 – Un film cu oameni care ascultă Europa Liberă, vânaţi de securitate, chiar cu câteva zile înainte de Revoluţie. Descris, adesea, ca o tragicomedie, filmul românesc „Anul nou care n-a fost” (r. Bogdan Muresanu, 2024, 2h18’, AP12), programat în cea de-a doua seară de festival, a câştigat două premii importante la Festivalul de Film de la Veneţia: cel mai bun film din secţiunea Orizzonti şi premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film din secţiunea Orizzonti şi secţiunile paralele. Inspirat de „Pluguşorul patriotic” – o emisiune TV de ode dedicate, de Revelion, dictatorului Nicolae Ceauşescu, scenaristul şi regizorul Bogdan Mureşanu a scris o poveste tulburătoare şi a fost recompensat pentru asta cu Premiul Bisato d’Oro 2024 – un premiu acordat de criticii independenţi pentru cel mai bun scenariu.

03.08 – În arşiţa verii, vedem un film despre fericire! <<„Nebune de fericire” (r. Paolo Virzì, 2016, 1h58’, AP12) străluceşte pur şi simplu, într-un fel în care doar cinematografia italiană o mai face>>, scrie critica. Povestea lui Paolo Virzì urmăreşte prietenia imprevizibilă şi emoţionantă dintre două femei tocmai evadate dintr-o clinică psihiatrică din Toscana. E o aventură în căutarea iubirii şi a fericirii, de data asta într-un univers imprevizibil fără acoperiş: lumea de afară. Un film care accelerează, halucinant, prin aventuri citadine, multi laureat la diverse festivaluri, cu trei premii David Di Donatello (cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriţă în rol principal, pentru Valeria Bruni Tedeschi) şi un Golden Globe pentru scenariu. Este o poveste „cu infinite efervescenţe şi nuanţe, cu adâncimi şi izbucniri temperamentale ce dau în clocot, cu bucuria explozivă ce valorifică orice ocazie de a reafirma că la vita e bella!”, scrie critica. Filmul este oferit de Istituto Italiano di Cultura di Bucarest.

04.08 – Într-o lume afectată de un val de mutaţii, care îi transformă, treptat, pe unii oameni în animale, François face tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi salva soţia, care a fost, la rândul ei, afectată de această ciudată maladie. Pe măsură ce regiunea se populează cu diverse creaturi de un nou tip, François îl angrenează pe Émile, fiul lui în vârstă de 16 ani, într-o misiune de căutare care le va schimba vieţile pentru totdeauna. Filmul „Regnul animal” (r. Thomas Cailley, 2023, 2h10’, AP15), a fost premiat la Cannes, în 2023, cu trofeul Un Certain Regard. A primit, de asemenea, o suită de trofee la gala Cesar 2024, printre care premiile pentru cea mai bună muzică originală, cel mai bun sunet, cea mai bună imagine, Cele mai bune costume şi Cele mai bune efecte vizuale. Este un film oferit de Institutul Francez.

05.08 – Cineastul maghiar Gábor Herendi a umplut sălile cinematografelor de artă pentru cel mai recent film al său, „Femei pe fugă” (r. Gábor Herendi, 2024, 1h45’, AP15). Este o comedie romantică despre priorităţi, într-o aventură a vieţii în care fiecare pare să urmărească doar bunăstarea personală. „Femei pe fugă” este, probabil, cel mai vizionat film maghiar din ultimii 25 de ani. Aşa cum îl prezintă critica, filmul urmăreşte nuanţele alunecoase, mereu schimbătoare, ale relaţiilor interumane. Intriga promite surprize: o mamă care, după moartea soţului ei, decide să-i îndeplinească ultima dorinţă şi anume să alerge la maraton, în ştafetă, cu tot cu fiicele ei. Problema este că niciuna dintre ele nu este pregătită fizic şi psihic pentru cursă. O dată ce a fost trecut pragul de start, oare cum ar putea să se termine? Filmul este proiectat cu sprijinul Institutului Liszt.

06.08 – În „Rosaline” (Karen Maine, 2022, 1h36’, AP12), Kaitlyn Dever străluceşte grandios, pusă în valoare de o comedie inspirată din „Romeo şi Julieta”. Shakespeare reinterpretat, cu un simţ al umorului remarcabil, cu replici uşoare, spuse cu seriozitate, cu o chimie romantică spumoasă. În cazul acestui film, un rol principal imposibil de ratat este cel preluat de Kaitlyn Dever, care dă viaţă unei complotiste medievale, cu inima frântă şi lăsată pe seen. Din legendarul ei balcon, tragedia copleşitoare a îndrăgostiţilor lui Shakespeare revine direct cu picioarele pe pământ. Verona medievală este la fel de pitorească, dar oamenii sunt mărunţi şi meschini. Curierii sunt incompetenţi. Majoritatea bărbaţilor sunt nişte nătărăi, inclusiv Romeo, un burlac bleg, îndrăgostit la început de Rosaline cea ageră, nepoata duşmanului de moarte al Montague-lor, Lord Capulet. Ce-ar putea să se întâmple rău mai departe?

07.08 – „Radio Praga” (r. Jiří Mádl, 2024, 2h11’, AP12) nu a fost doar cel mai de succes film ceh de box office în 2024: povestea, care se concentrează pe evenimentele de la Radioul Cehoslovac în timpul invaziei sovietice, este şi una dintre cele mai mari succese ale cinematografiei cehe moderne. Filmul, o poveste despre viaţa departamentului de ştiri de la radioul public, în perioada premergătoare invaziei Cehoslovaciei, e un succes uriaş, cu peste un milion de spectatori în Cehia şi Slovacia, şi propunerea Cehiei la Premiile Oscar pentru cel mai bun film străin. Dincolo de aparenţele lui de thriller, filmul este şi o meditaţie complexă, pornind de la ideea că unele misiuni delicate se sprijină pe umerii unor oameni – femei şi bărbaţi anonimi – care, fiind umani, sunt şi failibili. Un film oferit de Centrul Ceh.

10.08 – „The Princess” (r. Ed Perkins, 2022, 1h49’, AP12) spune povestea Prinţesei Diana, o poveste captivantă şi sfâşietoare. Ea nu a îmbătrânit, aşa cum au îmbătrânit toţi cei care au rămas în urma ei: jurnaliştii, premierii, paparazzii, fostul ei soţ şi cei doi fii… ambii fiind acum mai în vârstă decât era ea când a murit. Documentarul lui Ed Perkins despre viaţa publică, palpitantă până la dramatism, a prinţesei Diana este spusă exclusiv prin imagini şi secvenţe video de arhivă, o tehnică poate inspirată de cineastul Asif Kapadia, care a folosit această abordare în special pentru filmul său despre pilotul de Formula 1 Ayrton Senna, ucis într-un accident în 1994. Ceea ce este dureros cu această tehnică este că ne arată totul – sau aproape totul – despre suferinţa sfâşietoare care s-a petrecut în culise, departe de reflectoare şi de camerele de luat vederi. Ştim, de exemplu, că prinţesa a fost păcălită să acorde interviul revistei Panorama, în care a dezvăluit că în căsnicia ei erau trei persoane şi că, în ceea ce o priveşte, voia să fie „o regină în inimile oamenilor”. Un film oferit de British Council.