România a reușit să își mențină scorul de 46/100 în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) publicat de Transparency International pentru anul 2024. Cu acest scor, țara noastră se situează pe locul 65 din cele 180 de țări analizate, la același nivel cu Muntenegru, Kuweit și Malta, dar sub media Uniunii Europene (UE), care a scăzut la 62/100.
Tendințe la nivel global și european
Analiza Transparency International evidențiază o tendință negativă la nivel global în ceea ce privește corupția, numărul țărilor care și-au îmbunătățit indicatorii fiind mai mic decât al celor care au înregistrat regres. În Uniunea Europeană, scorul CPI a scăzut cu două puncte față de anul precedent, state precum Germania, Italia, Franța, Spania, Slovacia și Ungaria având tendințe negative. România, deși nu a înregistrat un regres, rămâne sub media UE, ceea ce indică necesitatea unor eforturi susținute pentru combaterea corupției.
Impactul suspendării aplicării FCPA de către SUA
Pe 10 februarie 2025, președintele SUA a decis suspendarea aplicării Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), motivând că aceasta ar fi fost utilizată abuziv și dăuna intereselor americane. Conform unui memorandum al Biroului Procurorului General, investigațiile privind mita se vor concentra pe cazurile care facilitează operațiunile cartelurilor și ale organizațiilor criminale transnaționale, reducându-se atenția asupra entităților corporative.
Această decizie ar putea avea implicații semnificative asupra luptei anticorupție la nivel internațional, având în vedere dimensiunea transnațională a FCPA. Legislații similare, precum UK Bribery Act și Legea franceză Sapin II, continuă să fie aplicate, alături de convenții internaționale precum Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției și convenții europene.
Recomandări pentru îmbunătățirea scorului CPI al României
Transparency International Romania subliniază necesitatea unor acțiuni concrete pentru reducerea corupției, inclusiv:
- Creșterea gradului de conștientizare privind aplicarea Legii nr. 361/2022 pentru protecția avertizorilor de integritate, mai ales în domenii sensibile precum achizițiile publice, prevenirea spălării banilor și protecția mediului.
- Actualizarea legislației privind integritatea publică pentru eliminarea lacunelor și inconsecvențelor.
- Angajamentul guvernamental față de un program anticorupție clar definit, cu obiectivul unui scor CPI de cel puțin 50/100 până în 2027.
Rolul sectorului privat în combaterea corupției
Nu doar sectorul public trebuie să fie implicat în combaterea corupției, ci și entitățile private, care se confruntă cu riscuri similare. Companiile trebuie să adopte politici stricte de prevenție, având în vedere că expunerea la corupție poate afecta grav reputația și stabilitatea financiară. Printre măsurile esențiale pentru prevenția corupției se numără:
- Implementarea politicii ‘tone at the top’, prin care managementul promovează toleranța zero față de corupție.
- Elaborarea unui cadru procedural clar, cu mecanisme de raportare eficiente.
- Instruirea angajaților pentru recunoașterea riscurilor și aplicarea unor măsuri de conformitate adecvate.
Deși România nu a înregistrat un regres în Indicele de Percepție a Corupției pentru 2024, stagnarea sub media UE arată că sunt necesare măsuri urgente pentru a consolida lupta anticorupție. Atât sectorul public, cât și cel privat trebuie să contribuie activ la reducerea corupției, având în vedere impactul negativ al acestui fenomen asupra dezvoltării economice și sociale a țării. Obiectivul unui scor de 50/100 până în 2027 este unul ambițios, dar realizabil printr-un angajament ferm din partea autorităților și a mediului de afaceri.
