China a ajuns la un moment simbolic al tranziției energetice: la sfârșitul lunii iulie, capacitatea solară instalată a depășit, pentru prima dată, capacitatea centralelor pe cărbune. Diferența este de numai un miliard de kilowați, însă evoluția arată ritmul în care Beijingul își extinde sectorul regenerabilelor. Cărbunele rămâne însă indispensabil pentru sistemul energetic chinez.
Potrivit Administrației Naționale pentru Energie, citată de Euronews, China avea la sfârșitul lunii iulie o capacitate solară instalată de 1,286 miliarde de kilowați, față de 1,285 miliarde de kilowați în cazul centralelor pe cărbune.
Depășirea este redusă din punct de vedere cantitativ, dar are o semnificație importantă pentru evoluția celui mai mare sistem energetic din lume. Pentru prima dată, energia fotovoltaică a devenit tehnologia cu cea mai mare capacitate instalată în China.
Producția solară crește accelerat
Expansiunea capacității instalate este însoțită și de o creștere semnificativă a producției de energie solară.
În primele șapte luni ale anului, centralele fotovoltaice chineze au produs 802,4 miliarde de kWh, cu 15,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Energia solară a reprezentat aproximativ o optime din producția totală de electricitate a țării.
Ritmul de dezvoltare a regenerabilelor este susținut de investiții masive. Numai în 2025, China a instalat 315 GW de capacitate solară și 119 GW de capacitate eoliană. Împreună, cele două surse au reprezentat peste 80% din capacitatea nouă de producție instalată în acel an.
Datele arată astfel că schimbarea structurii sistemului energetic chinez nu este rezultatul unei evoluții conjuncturale, ci al unui program de extindere industrială desfășurat la scară foarte mare.
Cărbunele încă are un rol esențial
Depășirea cărbunelui de către energia solară în ceea ce privește capacitatea instalată nu înseamnă însă că fotovoltaicele au devenit principala sursă de electricitate a Chinei.
Capacitatea instalată și producția efectivă sunt indicatori diferiți. Panourile solare produc energie în funcție de disponibilitatea luminii, în timp ce centralele pe cărbune pot furniza electricitate indiferent de condițiile meteorologice și de momentul zilei.
Cărbunele continuă, prin urmare, să reprezinte o componentă importantă a securității energetice chineze.
Există însă și semnale privind o schimbare a rolului său. Producția de electricitate pe bază de cărbune a Chinei a scăzut cu aproape 2% în 2025, chiar dacă cererea totală de electricitate a continuat să crească. A fost prima scădere a producției pe bază de cărbune din ultimii șase ani și, potrivit analiștilor citați de sursa menționată, prima situație în care aceasta s-a redus în condițiile unei creșteri a consumului de electricitate.
Avantajul industrial al Chinei
Ritmul de dezvoltare a energiei regenerabile este legat și de poziția dominantă a Chinei în lanțurile industriale care susțin tranziția energetică.
China controlează o parte importantă din producția mondială de echipamente pentru energia solară și pentru alte tehnologii curate și deține numeroase brevete în domeniu. Capacitatea industrială ridicată, costurile de producție și posibilitatea de a dezvolta proiecte la scară foarte mare au permis instalarea unor volume de capacitate dificil de egalat de alte regiuni.
Un alt factor important este infrastructura energetică. Integrarea unor cantități tot mai mari de energie provenită din surse regenerabile presupune rețele capabile să gestioneze producția variabilă și să transporte energia către zonele în care este consumată.
În cazul Europei, una dintre problemele identificate este tocmai necesitatea modernizării și extinderii rețelelor, precum și a unei mai bune integrări a diferitelor surse de energie.
Beijingul a acumulat un avantaj considerabil
Diferența de ritm față de Europa era deja vizibilă înainte de actualul record.
În 2023, China a instalat între 180 și 230 GW de capacitate solară, în timp ce toate țările europene împreună au adăugat aproximativ 58 GW.
Avantajul acumulat de Beijing este astfel considerabil, iar dimensiunea pieței interne permite industriei chineze să beneficieze de economii de scară pe care alte economii le ating mai greu.
China și-a stabilit obiectivul de a atinge vârful emisiilor de carbon până în 2030 și neutralitatea climatică până în 2060. Extinderea energiei solare și eoliene reprezintă una dintre componentele importante ale acestei strategii.
O tranziție care nu a eliminat cărbunele
Performanța Chinei în domeniul energiei regenerabile trebuie privită însă împreună cu dimensiunea consumului său de combustibili fosili.
China rămâne cel mai mare emițător mondial de gaze cu efect de seră, iar centralele pe cărbune continuă să aibă o pondere importantă în producția de electricitate. Faptul că energia solară a depășit cărbunele în capacitate instalată nu reprezintă, prin urmare, sfârșitul cărbunelui în sistemul energetic chinez.
Semnalul transmis de aceste cifre este altul: China își extinde atât de rapid capacitatea regenerabilă încât energia solară a ajuns să ocupe primul loc în structura capacității instalate, chiar dacă economia continuă să se bazeze într-o măsură semnificativă pe cărbune.
Pentru piața energetică globală, această evoluție are implicații importante. China nu doar consumă cantități uriașe de energie, ci a devenit și unul dintre principalii producători de tehnologii necesare tranziției energetice. Iar viteza cu care își construiește capacitățile regenerabile îi consolidează poziția în economia mondială a energiei.
