Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a apreciat progresele României privind conservarea Frontierelor Imperiului Roman-Dacia

Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO a apreciat progresele României privind conservarea Frontierelor Imperiului Roman-Dacia

În cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, a fost adoptată Decizia referitoare la Raportul privind starea de conservare a bunului cultural serial Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

Înscris în anul 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, bunul cultural este recunoscut la nivel internaţional ca cel mai lung şi mai complex segment al frontierei romane, ilustrând modul în care Imperiul Roman a conceput, construit şi administrat graniţa într-un teritoriu nou cucerit.

Prin Decizia adoptată anul acesta, Comitetul Patrimoniului Mondial a apreciat progresele realizate de România în implementarea recomandărilor formulate la înscriere, evidenţiind dezvoltarea instrumentelor de protecţie şi gestiune, consolidarea cooperării interinstituţionale şi dezvoltarea infrastructurii digitale necesare administrării sitului.

Decizia de înscriere a inclus o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea stării de conservare şi gestionarea durabilă a bunului cultural, astfel încât să fie asigurată protejarea pe termen lung a Valorii sale Universale Excepţionale.

Prin Decizia de anul acesta, Comitetul a apreciat progresele realizate:

– actualizarea şi dezvoltarea instrumentelor de planificare urbană şi protecţie şi gestiune, strategii şi ghiduri dedicate cercetării, conservării, interpretării, dezvoltării turismului şi implicării comunităţilor;

– cooperare interinstituţională şi identificarea de soluţii pentru ameliorarea impactului activităţilor agricole şi forestiere;

– dezvoltarea unui portal digital central şi a seturilor de date critice, prin care să fie îmbunătăţit accesul la informaţii.

Totodată, Comitetul a recomandat accelerarea dezvoltării portalului digital şi a seturilor de date critice, clarificarea modului de implementare şi evaluare a strategiilor din „Cadrul de protecţie şi gestiune”, precum şi prioritizarea modelelor digitale ale depozitelor arheologice subterane din zonele urbane – toate elemente esenţiale pentru consolidarea sistemului de protecţie şi gestiune.

Recomandările din Decizia de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO au fost integrate în „Cadrul de protecţie şi gestiune”, acţiunile care revin Ministerului Culturii, respectiv instituţiilor subordonate fiind implementate prin Programul Naţional Limes. Programul este gestionat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Institutul Naţional al Patrimoniului şi coordonat ştiinţific de Comisia Naţională Limes pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia.