Pot fi condamnaţi creatorii unei inteligenţe artificiale (IA) pentru rolul pe care l-a jucat IA-ul lor într-o crimă sau o sinucidere? Un procuror din Florida a deschis calea către această ipoteză, considerată realistă, dar complexă de către jurişti, relatează AFP.
„Dacă chestia aia de dincolo de ecran (ChatGPT) ar fi o persoană, am acuza-o de omor”, a declarat, acum câteva zile, procurorul James Uthmeier, referindu-se la celebra interfaţă de IA generativă.
Conform informaţiilor adunate de serviciile sale, Phoenix Ikner, student la Universitatea de Stat din Florida, a comunicat cu ChatGPT înainte de a trage asupra mai multor persoane în campus, provocând doi morţi şi şase răniţi, în aprilie 2025.
Suspectul a discutat cu robotul conversaţional despre cea mai bună armă şi muniţia potrivită pentru atacul său, precum şi despre momentul şi locurile propice pentru a lovi cât mai multe persoane posibil.
Pe această bază, procurorul a deschis o anchetă penală şi a declarat că nu exclude posibilitatea de a pune sub acuzare OpenAI, creatorul ChatGPT, sau angajaţii start-up-ului.
Urmărirea penală împotriva unei companii şi a angajaţilor săi este prevăzută de legislaţia americană, dar rămâne relativ rară.
La sfârşitul lunii aprilie, laboratorul Purdue Pharma a fost condamnat penal la plata a 8,3 miliarde de dolari, amenzi şi penalităţi, pentru că a favorizat criza opiaceelor.
În trecut, Volkswagen a fost, de asemenea, găsit vinovat în scandalul manipulării emisiilor poluante, Pfizer în legătură cu promovarea antiinflamatorului Bextra sau Exxon pentru dezastrul ecologic provocat de nava Exxon Valdez în Alaska.
Jurişti chestionaţi de AFP sunt de părere că cele două principale infracţiuni posibile sunt neglijenţa sau imprudenţa deliberată (recklessness), aceasta din urmă implicând alegerea de a ignora riscurile cunoscute sau o obligaţie de siguranţă.
Aceste infracţiuni sunt adesea considerate delicte şi nu infracţiuni, cu pedepse mai uşoare în caz de condamnare.
