Cercetătorii demontează mitul „demenţei digitale”

Pe măsură ce prima generaţie crescută în era digitală ajunge la o vârstă la care riscul de demenţă devine mai relevant, cercetătorii şi-au pus o întrebare esenţială: Favorizează tehnologia digitală apariţia demenţei?

Un studiu realizat de o echipă de neurocercetători de la Baylor University şi Austin Dell Medical School – University of Texas aduce în prim-plan o asociere neaşteptată între folosirea tehnologiei şi riscul redus de demenţă în rândul persoanelor în vârstă.

Contrar temerilor legate de aşa-numita „demenţă digitală”, această meta-analiză de mari dimensiuni arată că utilizarea tehnologiei digitale este asociată cu un declin cognitiv mai lent în rândul adulţilor în vârstă. Studiul evidenţiază faptul că interacţiunea cu tehnologia poate susţine dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a problemelor, consolidarea legăturilor sociale şi păstrarea independenţei pacienţilor, contribuind, în ansamblu, la menţinerea funcţiilor cognitive.

Termeni ca „atrofie cerebrală” sau „epuizare mentală” circulă frecvent pe reţelele sociale, sugerând un impact negativ al tehnologiilor. Cu toate acestea, studiul, publicat pe 14 aprilie, în revista Nature Human Behavior, infirmă aceste presupuneri.

Analiza arată că, de fapt, utilizarea tehnologiei digitale se corelează cu un ritm mai lent de degradare a funcţiilor cognitive.

Această cercetare a fost determinată de preocuparea tot mai mare a publicului privind un potenţial impact negativ al utilizării pasive a dispozitivelor digitale asupra sănătăţii cerebrale. 

Analiza, realizată sub coordonarea medicului neuropsiholog, dr. Jared F. Benge şi a dr. Michael K. Scullin, profesor de psihologie şi neuroştiinţe, aduce dovezi convingătoare care contrazic aceste temeri.

„Poţi deschide televizorul în orice zi şi vei vedea oameni spunând cât de dăunătoare este tehnologia”, afirmă dr. Scullin. „Se folosesc expresii precum ‘epuizare cerebrală’, iar ‘demenţa digitală’ este tot mai des menţionată. Ca oameni de ştiinţă, am vrut să verificăm dacă aceste lucruri sunt reale”, a precizat acesta.

Ipoteza „demenţei digitale” susţine că o viaţă trăită în interacţiune constantă cu tehnologia ar duce la deteriorarea funcţiilor cognitive.

Rezultatele recentei analize contrazic această ipoteză, demonstrând că implicarea în utilizarea dispozitivelor şi aplicaţiilor digitale contribuie la o mai bună rezilienţă cognitivă: capacitatea creierului de a-şi menţine o funcţionare cognitivă normală (precum memoria, atenţia, limbajul şi gândirea raţională) în ciuda îmbătrânirii, leziunilor cerebrale sau prezenţei unor factori de risc, cum ar fi boala Alzheimer, stresul cronic sau afecţiuni neurodegenerative.

Analizând peste 136 de studii care au inclus mai mult de 400.000 de adulţi, cu o medie de urmărire de 6 ani, autorii au identificat o asociere convingătoare între utilizarea tehnologiei şi menţinerea sănătăţii cognitive la o vârstă înaintată.

Cercetarea susţine ipoteza conform căreia tehnologia încurajează comportamente benefice pentru funcţiile cognitive. Mai mult, studiul arată că utilizarea tehnologiei reduce cu 58% riscul de afectare cognitivă. 

Acest efect protector s-a menţinut chiar şi după ajustarea datelor în funcţie de factori precum nivelul de educaţie, statutul socio-economic, vârsta, sexul, abilităţile cognitive iniţiale, reţeaua socială, starea generală de sănătate sau activităţile intelectuale (ex. lectura).