România se îndatorează, intern și extern, din ce în ce mai mult. Lipsa de viziune și inițiativă a guvernanților este suplinită prin împrumuturi.
Datoria devine tot mai mare și mai greu de acoperit, iar decontul final va fi plătit de generațiile următoare.
Știrile vorbesc de la sine, BNR anunță creșterea datoriei externe, iar pe piața internă Guvernul se împrumută de la populație.
Trăim pe datorie și acest lucru va costa!
Datoria externă totală a României a crescut în primele trei luni cu 7,643 miliarde euro, până la 177,726 miliarde euro, de la 170,083 miliarde euro la 31 decembrie 2023, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
”În perioada ianuarie – martie 2024, datoria externă totală a crescut cu 7,643 miliarde euro, până la 177,726 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 129,063 miliarde euro la 31 martie 2024 (72,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2024 nivelul de 48,663 miliarde euro (27,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,7% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR.
În perioada ianuarie-martie 2024, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,945 miliarde euro, comparativ cu 3,964 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 434 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 382 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 843 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,095 miliarde euro (comparativ cu 2,216 miliarde euro în perioada ianuarie – martie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 2,330 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -235 milioane euro.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în luna martie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2024 a fost de 6,1 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2024 a fost de 102,6%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.
Românii pot investi, începând de luni, în titluri de stat TEZAUR, cu maturitãţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 6% şi, respectiv, 6,85%. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu şi sunt în forma dematerializatã, anunţă Ministerul Finanţelor.
Titlurile de stat pot fi cumpãrate:
· Între 13 mai 2024 – 6 iunie 2024 online, numai de cãtre persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unitãţilor Trezoreriei Statului. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectatã, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului cãtre un cont bancar pe numele investitorului.
· Între 13 mai 2024 – 7 iunie 2024 de la sediul unitãţilor Trezoreriei Statului;
· Între 13 mai 2024 – 6 iunie 2024 în mediul urban şi 13 mai 2024 – 5 iunie 2024 în mediul rural, prin subunitãţile poştale ale C.N. Poşta Românã S.A.
„Titlurile de stat Tezaur sunt instrumente financiare gândite special pentru economisire. Ele sunt disponibile aproape permanent, au o dobândã competitivã şi neimpozabilã, garantatã de stat şi sunt foarte uşor de achiziţionat, în oficiile poştale sau în sediile Trezoreriei din toatã ţara. Oferã siguranţã şi venituri regulate celor care vor sã facã economiile sã producã suplimentar, în timp ce furnizeazã Guvernului resursele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele financiare. Tocmai de aceea Tezaur rãmâne un pilon al stabilitãţii economice, fiind una dintre cele mai importante opţiuni de pe piaţã”, a transmis ministrul Finanţelor Marcel Boloş.
